A trecut mai mult de jumatate de deceniu de când mi-am aşezat ochii pe purulenţa de film care este SLIME CITY (1988) şi pot să spun că are fix acelaşi gust după atâta timp. Şi anume o mega greaţă ca după lapte cu cereale, decât că în loc de lapte ai smântână şi în loc de cereale scorpioni.
